Poveste despre ochii unui oraș

Orașul în care s-a născut era unul de basm, în ochii ei. Avea tot farmecul unui oraș medieval, fără a fi însă in întregime unul.

Se simțise foarte protejată și iubită încă de când se afla în legănelul în care fusese alintată cât era bebeluș, la fel ca și în casa în care mai apoi a crescut. Și plimbările pe care le făceau cu toții, în zilele însorite de duminică ale fiecărei primăveri, erau pentru ea o bucurie de neegalat, pe care cu greu și-o stăpânea. Se lăsa în voia lor și toată lumea vedea cât era de fericită, iar clinchetul ca de clopoței al glasului ei înviora atmosfera. Plimbările din diminețile de duminică erau pentru ea o încântare și deveniseră la fel și pentru cei care o însoțeau, pentru că vedeau bucuria ce radia de pe fețișoara ei.

Sala-Thalia-Sibiu_original_with_watermark

Apoi, după ce a crescut, a început să descopere orașul singură. Întâi spre școala din gimnaziu, apoi spre liceu. Mai ales spre liceu. Pentru că descoperea o lume cu totul necunoscută ei, un orășel vechi, cu clădiri mici, ciudate, ca din cărțile de povești pe care le știa. Străzile erau înguste și pavate cu niște pietre ciudate, pătrate și întunecate la culoare. Casele aveau ferestre mici, încadrate în lemn, de unde oricând putea să își scoată nasul cotoroanța din povestea cu Hänsel și Grätel să te ademenească cu ceva, sau un gardian să închidă porțile mari și grele pentru a fereca pe locuitori înăuntrul zidurilor groase. Iar zidurile erau groase, nu glumă. Vedea asta pentru că se sprijineau pe niște picioare groase care ar fi putut susține turme întregi de elefanți, nu doar niște case cu pereții groși de cărămidă.

Și mai era ceva ciudat, apropo de cărămidă. Acoperișurile. Nu doar că erau toate din cărămidă roșie, dar te priveau ciudat. De fapt era un fel de a spune. Casele se închideau de fapt, țuguiate, pe acoperiș, cu niște ochi ciudați, vigilenți, de a căror privire nu puteai scăpa. Acei ochi ai caselor erau acolo de fiecare dată, nelipsiți, ori de câte ori treceai prin dreptul lor, sau prin dreptul piețelor vechi, întinse, pavate cu piatră. Ba mai mult, continuau să te privească și în depărtare, când erai trecut demult de acea zonă de basm și mergeai spre casa ta, într-o zonă mai modernă.

Apoi prințesa a crescut și a văzut cum acele case îmbătrânite, ca niște bunici în vârstă, își spală pe rând veșmintele și se pregătesc de sărbătoare. Pentru că știau că au ce arăta atunci când nepoții lor sau alți vizitatori, de peste mări și țări, vor veni să le vadă pe ele, bătrânele locului. Știau că ferestrele trebuiesc curățate și vopsite, iar cojile scorojite ale pereților caselor date la o parte pentru a face loc unor culori vesele, noi, care să pună în evidență trăinicia zidurilor străvechi.

Pentru că da, orașului renăscut, cel din poveste, i se dusese faima peste mări și țări. Era cunoscut pentru bisericile, casele, fortificațiile, podurile, piețele și piațetele lui, toate vechi dar acum renăscute și mai mândre în straiele lor noi și curățate. Pentru că erau scoase la lumină în toată frumusețea lor. Toți care vizitau orașul renăscut rămâneau fascinați și muți de uimire în fața lui.

Doar  ochii acoperișurilor, în ciuda trecerii timpului, rămâneau la fel de vigilenți. Chiar dacă toată lumea știa că ”bunicile” orașului, clădirile, erau în vârstă, privirile lor de pe acoperișuri rămăseseră la fel de agere ca în tinerețe. Atâta doar, că în jurul ochilor își puseseră straie noi. Acoperișurile caselor pe care le adăposteau erau acum din cărămidă nouă, dar la fel de trainice ca întotdeauna.

Știau ele, bunicuțele, că nepoții lor, cei care se ocupaseră se le pună în valoare frumusețea și trăinicia, au făcut un efort. Dar ei insistau să spună că au avut totul la îndemână. Au putut comanda totul online, dintr-un singur loc, având de fiecare dată consultanți de specialitate.

Ba chiar se țineau de niște mici șotii. Spuneau nepoții că, dacă bunicile se lasă filmate atunci când au loc pregătirile de primenire în straie noi, chiar și ei vor avea de câștigat. Cum asta? Pentru că, printr-o recenzie video pe care urmau să o trimită celor care le-au furnizat nu doar materialele pentru renovări dar și sfaturile lor, beneficiau și de o reducere din prețul final.

Iar pentru ca acele case vechi să capete nu doar aspectul înnoit, dar și rezistență mai mare în timp, cei care au furnizat materialele au oferit informații de calitate și privind sistemul de izolare al acoperișurilor, cu aluminiu și vată minerală, ba chiar cu straturi de polistiren pentru a păstra căldura atunci când nepoții vor veni în vizită. Chiar și burlanele și jgheaburile de scurgere fuseseră peste tot înlocuite cu unele noi, pentru a permite apoi montarea de țigle noi din cărămidă dar cu aspect clasic.

double-panne-terre-300x300

Astfel spus, într-un timp relativ scurt, tot orașul devenise pregătit cu haine noi, ca de sărbătoare, și își aștepta vizitatorii. Pe cei care îl cunoșteau deja, copiii sau nepoții lui, dar și cei care urmau să îi descopere aspectul vechi dar atât de nou, totodată, cu hainele sale primenite și curățate.

Iar ea, domnișoara care crescuse ca o prințesă în orașul de poveste, era fericită de fiecare dată când își revedea orașul atât de drag în acele straie noi. Și mai știa că fiecare bunică din oraș va continua să arunce ocheade sale șmechere, pline de subînțeles, de pe acoperișuri, nu doar vecinelor sale, casele renovate, dar și miilor de vizitatori care aveau să le descopere cu uimire. Pentru că știau că cei care s-au ocupat de aspectul lor nou și îngrijit, nepoții lor, au făcut asta din drag pentru ele, bunicile cele înțelepte ale orașului, cele care vegheau asupra lor de secole.

Foto: Yahoo Images și vindem-ieftin.ro.

Articol scris pentru competiția SuperBlog 2018.

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

WordPress.com.

SUS ↑

%d blogeri au apreciat asta: