Chora, o călătorie personală

Cei care mă cunosc mai bine știu pasiunea mea pentru unul din cele mai aglomerate și interesante locuri de pe planetă, vechea capitală bizantină Constantinopol și actualul Istanbul, orașul cu multiple fațete și care acoperă sau dezvăluie, după caz, mii de ani și zeci de civilizații care au trecut peste el. Este tocmai aceasta frumoasă așezare în straturi vizibile a fiecărei epoci care și-au lăsat amprenta asupra orașului, îmbinată cu modernitatea actuală și zumzetul continuu al agitației de zi cu zi, ceea ce te atrage la acest neobosit oraș.

Iar cei care mă cunosc…și mai bine, știu că una dintre preferințele mele din domeniul artistic sunt mozaicurile de orice fel; și mai ales…cu cât mai vechi, cu atât mai bine.

Ei bine, nu e de mirare că una dintre cele mai frumoase surprize într-una dintre călătoriile făcute, a fost ceva care să îmbine pe amândouă.

Asta deoarece, printre locurile bine cunoscute din oraș recomandate de a fi vizitate stă ascunsă și o mică bijuterie, nu doar din punct de vedere arhitectonic, dar și ca mărturie a suferințelor pe care le-a îndurat la trecerea de la creștinism la alte religii de-a lungul istoriei.

Deși nu este neapărat inclusă in topul recomandărilor propuse pentru vizitare in Istanbul, bisericuța despre care voi scrie azi este una din frumusețile ușor ascunse ale orașului.

DSCF0910.JPG

Atracțiile principale ale vechiului Constantinopol

Atracțiile de origine bizantină ale vechiului oraș-metropolă Constantinopol, cunoscut din vremuri imemoriale și devenit pe rând capitală a Imperiului Roman de Răsărit, sau Bizantin, apoi Otoman, sunt nenumărate pentru că toate aceste contribuții se fac încă pe deplin simțite.

Pentru a înțelege însă contextul în care se plasează acest edificiu, o extrem de rapidă sinteză a principalelor evenimente prin care a trecut localitatea Byzantium, actualul Istanbul:

Scurt istoric al orașului: de la Byzantium la Constantinopol și Istanbul

  • bazele coloniei grecești Byzantion au fost puse în jurul anului 667 î.Hr. de către Byzas, navigator și războinic grec;
  • din 146 d.Hr. este sub tutelă grecească, după invazia persană, respectiv ocupare de către greci ionieni sau atenieni sau suzeranitate macedoneană;
  • are loc urbanizarea în secolul II, dar este distrus de către Septimius Severus după 196 d.Hr.
  • pe locul fostei colonii grecești, orașul e reconstruit de către Constantin cel Mare între 324-330 d.Hr., care stabilește aici noua capitală a Imperiului Roman, Noua Romă, cu denumirea de Constantinopol;  Se trasează noi ziduri de apărare, se aduc opere de artă din toate provinciile imperiului, se ridică biserici, arcuri de triumf, palate cu diverse utilizări, terme publice.
  • capitală a Imperiului Roman de Răsărit până la 476 d.Hr, la prăbușirea Imperiului Roman de Apus;
  • intră în perioada bizantină, dar rămâne capitală a unicului Imperiu Roman
  • devastat după Cruciada a IV-a din 1204; imperiu Latin din Orient între 1204-1261, cu un împărat occidental de credință romano-catolică întronat în locul grecilor bizantini ortodocși;
  • perioada otomană începe după cucerirea Constantinopolului în 1453 (Mahomed al II-lea) și prăbușirea Imperiului Roman de Răsărit; din vechile edificii monumentale creștin-bizantine au mai rămas în picioare doar bisericile transformate, la începuturi, în moschei, puține biserici creștine acceptate de sultanul cuceritor.
  • Turcia devine republică din 23  octombrie 1923; oficial numele a rămas Constantinopol dar in vorbirea curentă se foloseau mai multe nume: Constantinopol, Stambul, Istanbul; schimbarea oficială din Constantinopol în Istanbul are loc în 28 martie 1930.  

Multe din atracțiile existente la ora actuală se păstrează și din perioada de maximă înflorire din perioada bizantină, și sunt vizibile la tot pasul. Una din principalele atracții și desigur clădirea simbol a creștinătății acelor locuri rămâne Hagia Sofia, ridicată de împăratul Justinian între 532- 537 d.Hr. pe locul celei inițiale ridicate de către Constantin. Este cea mai importantă biserică bizantină pentru mai bine de un mileniu și locul unde poposesc majoritatea turiștilor în vizita lor din vechiul Constantinopol.

Un alt reper important din oraș în ceea ce privește arta bizantină a acelor secole, dar poate o atracție turistică mai puțin cunoscută este micuța biserică Chora, devenită la ora actuală muzeu sub numele de Kariye Müzesi. Odată descoperită această mică comoară, rămâi și mai mult impresionat de frumusețea artei bizantine reflectată atât de rafinat pe zidurile sale.

Denumirea de Chora dată bisericii provine din omonimul grecesc ce se referă la o poziționare exterioară orașului, sau ”din câmp”, deci inițial se afla ”în afara zidurilor orașului” pe vremea când a fost ridicat orașul Constantinopol (secolul IV), mai exact aproape de poarta Adrianopolelui, astăzi poarta Edirne. În secolul următor (413-414), împăratul Teodosie cel Mare va ridica un al doilea rând de ziduri, acestea înglobând și zona în care se afla capela Chora.

DSCF0909.JPG

Actualmente biserica este integrată orașului și localizată în partea vestică a acestuia, pe unul din cele 7 coline ale sale, în districtul Erdinekapi, la cca 5 km de piața centrală Sultanahmet. Pentru a ajunge acolo se trece pe lângă ruinele vechilor ziduri ridicate de Teodosie și prin cartierele cu străzi mici și înguste caracteristice perioadei de construcție otomană a orașului.

Construcția bisericii Chora

Biserica Chora, mai precis capela inițială a fost ridicată în secolul IV, în timpul domniei lui Constantin cel Mare, în ”afara zidurilor” orașului ridicat de acesta. A fost rezidită de mai multe ori în secolele V-VI,  și integrată în perimetrul zidurilor construite de către împăratul Teodosie II ca parte a orașului.

Pe locul fostei capele de atunci s-a ridicat ulterior biserica ce se păstrează și azi, mai exact în timpul domniei împăratului Justinian (527-565), cel care a redat și ”surorii” mai mari a acesteia, Hagia Sofia, frumusețea pe care o putem admira și azi.

DSCF0927.JPG

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Cea mai mare parte din actuala biserică a fost construită însă între anii 1077-1081. Maria Ducaena, soacra lui Alexius I Comnenul, a reconstruit-o în forma ei actuală de cruce greacă înscrisă. La începutul secolului al XII-lea biserica a fost avariată în urma unui mare cutremur, dar la fel a avut de suferit și în timpul celei de-a patra Cruciade, între 1204-1261. Unul din fiii lui Alexius, Isaac Comnenul, a fost cel care s-a ocupat de reconstrucție .

DSCF0934.JPG

Mozaicuri și fresce din Chora

Teodor Metochites, un important demnitar de stat cu mare influență, dar totodată poet, scriitor și astronom, este ctitorul în timpul căruia s-au realizat cele mai multe dintre frumoasele și delicatele mozaicuri și fresce ale Bisericii Chora, între anii 1315-1321.

Aceste mozaicuri sunt cele mai reușite exemple de arta bizantină din perioada renascentist-paleologă, conform crestinortodox.ro. Dealtfel unul dintre numeroasele mozaicuri îl înfățișează pe ctitor oferind în dar Mântuitorului construcția bisericii.

Minunatele mozaicuri și fresce care îmbracă pereții interiori din Chora sunt rezultatul efortului a mai multor meșteri anonimi, contemporani cu perioada lui Giotto din Italia.

dscf0923

Asemenea ”surorii ei mai mari”, Sfânta Sofia, bisericuța Chora, deși doar pe o suprafață de 743 metri pătrați, conține aceste delicate fresce și mai ales mozaicuri de o deosebită frumusețe.

DSCF0937.JPG

Cu toate că nu se recunoaște oficial acest lucru, o mare parte din picturile murale dar în special din mozaicuri au fost distruse de către soldații din armata otomană la cucerirea Constantinopolului, lucru confirmat și la fața locului de către cei care se ocupă de administrarea acestei biserici devenită astăzi muzeu.

dscf0924

Imediat după convertirea în moschee s-a aplicat un strat de tencuială peste mozaicuri și fresce, ceea ce a permis într-un fel conservarea și ulterior refacerea lor. Clădirea a servit ca moschee de-a lungul a patru secole, cu numele de Kariye Camii, până în 1948 când a fost declarată muzeu.

DSCF0916.JPG

După ce a fost deschisă publicului pentru vizitare ca și muzeu, mai exact începând cu anul 1958, a început amplu un proces de curățare, restaurare și conservare a frescelor și mozaicurilor, cu ajutorul membrilor Institutului de Cercetare Bizantin din Dumberton Oaks, U.S.A. Un nou proces de restaurare a început din anul 2013 și continuă se pare și la această oră.

DSCF0921.JPG

Mai jos este o reprezentare în mozaic a Mântuitorului, aflată deasupra intrării ce duce din pridvor (care este închis, specific bazilicilor creștine timpurii) spre pronaos.

IMG_20190118_201732.jpg

Dealtfel în întregul pridvor, care este un coridor ce măsoară 23 de metri lungime și 4 m lățime, se regăsesc majoritatea scenelor biblice reprezentate în mozaic ale bisericii, cu referire în special la viața lui Iisus: Visul lui Iosif și Fecioara Maria, Nașterea Mântuitorului, Închinarea Magilor, Plata taxei in Ierusalim, Omorârea Pruncilor de către Irod, o serie de minuni ale Mântuitorului Iisus Hristos, Fecioara Maria și îngeri rugându-se etc. Pridvorul se continuă cu pronaosul, care este mai scurt, cu dimensiunile de 4×18 m, și unde sunt înfățișate alte scene, tot în mozaic, cu precădere înfățișând pe Maica Domnului. Aceasta era starea în care le-am găsit la momentul vizitei noastre.

În lateral cu acestea două, pe partea dreaptă, se află o altă încăpere, paraclisul, unde se află majoritatea frescelor atât de delicate care sunt specifice bazilicii Chora, cu referire la Înviere sau Viața de Apoi. Mai jos sunt doar o parte dintre acestea.

Această prezentare necesită JavaScript.

După Sfânta Sofia, Biserica Chora este cel mai important monument bizantin din Istanbul, pe care îl recomand neapărat pentru a fi inclus pe un ”must-see list” iubitorilor de artă bizantină și nu numai. Chiar dacă locul e ceva mai dificil de găsit, vizita va merita cu prisosință, căci va încânta deopotrivă ochiul și va bucura cu siguranță sufletul.

DSCF0930.JPG

Documentare: https://www.crestinortodox.ro/, https://turkeytravelplanner.com/, https://www.lonelyplanet.com. Foto arhiva personală.

 

Reclame

4 gânduri despre „Chora, o călătorie personală

Adăugă-le pe ale tale

    1. Vă inteleg dar vă asigur că veti găsi urme ale civilizatiei bizantine mai mult decât v-ati astepta…in fond si mie mi-a făcut plăcere să descopăr asta, in ciuda farmecului cosmopolit al orasului! 🙂

      Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

WordPress.com.

SUS ↑

%d blogeri au apreciat asta: